Nu gasesc niciun titlu, dar e cu Domnul T.

De cand m-am mutat la noua casa sunt saraca. Noroc cu pletosenia ca imi mai cumpara chestii, ca altfel eram saraca lipita. Insa supararea mea cea mai mare este ca am ajuns din cea care-i dadea bani Domnului T., sa fiu cea care ia bani de la el. Si pentru ca salariul lui este cam la jumatatea salariului meu, a inceput sa faca tot felul de manevre ca sa ma poata ajuta. Face lucrari individuale la el la serviciu, mai repara cate-o piesa stricata pe care-o vinde, mai gaseste cate-o bobina din care scoate cuprul si-l vinde. Este atat de simpatic! Ma induioseaza si-mi vine sa-l strang in brate si sa nu-i mai dau drumul niciodata. Atat de drag imi este. Imi aduce mereu cate un pachetel cu ce are el prin gradina, iar eu cand mai fac cate ceva bun de mancare ii pastrez si lui, sau cand cumpara pletosenia ceva mai deosebit de mancat, din partea mea ii pastrez si Domnului T. Macar atat sa fac si eu pentru el daca mai mult nu pot.

A venit intr-o zi la mine, cand nu eram acasa, ca sa-mi monteze niste prize. Pe seara m-a sunat ca sa ma intrebe cum traiesc eu doar cu un pateu stricat si cu o rosie in frigider? Probabil ca a incercat sa manance din pateu din moment ce si-a dat seama ca e stricat. Asa am realizat ca Domnul T. a facut foamea cat a stat la mine. De atunci am grija ca de fiecare data cand vine sa aiba ce manca. Si de fiecare data cand vine, rade tot. Daca sunt acolo, se sfieste, ii este rusine ca-l vad. Daca nu sunt, nu conteaza. Desface tot, gusta tot, daca-i place prea mult, termina.

Zilele trecute a avut loc, in fata casei mele, pe strada, un moment foarte emotionant intre mine si Domnul T. I-am cerut bani. El scoate portofelul din buzunar, il deschide, scoate toti banii din portofel, adica un teanc cu 3 bancnote de 1 leu si mi-i intinde. Evident ca nu i-am luat, dar gestul lui a fost nemarginit de frumos. Cum sa nu-l iubesti?! Cum?

Daca ar avea toti oamenii un Domn T. in viata lor, ar fi niste oameni foarte fericiti! Caci eu sunt.

Domnul T. si grota

Acum ca a venit caldura si natura a prins viata, mi-am permis sa fac publica grota Domnului T. I-a pus si floricele si o bancuta in fata  sa stea linistit ca s-o contemple. Ia uitati cum sta el pios si dragalas pe bancuta, cu sapca langa el, caci un domn nu sta in fata unei grote niciodata cu capul acoperit.

Aasdar, Domnul. T va invita cu mic, cu mare in pelerinaj la el la conac. Pe toti. In timpul pelerinajului aveti acces la butoiul piscina din curte, daca vreti sa va trageti sufletul aveti sezlonguri buturugi, daca va este sete puteti bea apa din putul cel ornamental. Totul ca sa va simtiti bine.

Astea-s vorbele lui, nu ale mele.

Va asteptam!

Hepi barzdei Mister T.

Voi stiati ca Domnul T. este nascut in aceeasi zi cu David Gilmour?! Bine... cu vreo 15 ani mai tarziu, dar tot pe 6 martie.

Azi-dimineata era foarte bine dispus. Radia. Nu stiu de ce, ca doar a mai imbatranit cu un an. Si scotea tot felul de onomatopee. Mie imi parea ca incearca sa sune a privighetoare, dar ii iesea mai mult a barza, si pe alocuri a cioara. Apropos de barza, l-am intrebat zilele trecute ce cadou vrea de ziua lui si mi-a spus, cu jumatate de gura, ca vrea un nepotel. Am ras. I-am spus ca poate la anu'. S-a linistit dupa ce i-am dat bani. De unde fac eu rost de nepotel pana la anu'?!

Domnul T. face floricele

Nu stiu ce m-as fi facut fara ajutorul Domnului T., acum, de Martisor. A fost un factor important in mica mea afacere:

Intr-o zi mi-a spus ca a facut si el floricele... la ceaun!

Masterchef placintar

Domnul T. stie sa cante la muzicuta si la acordeon, stie poezii pe care le recita cu foarte mult patos, a citit sute de carti, are foarte multa cultura generala, simt estetic si o imaginatie foarte bogata.

Cum ar putea un artist ca el sa nu fie pasionat si de gastronomie?

La el pana si aranjatul mesei este o arta.

Cand il vizitez la mosie ma asteapta intotdeauna cu masa pusa. Floricelele sunt nelipsite.

Atat de nelipsite incat nu ma lasa niciodata sa plec fara.Uneori imi pregateste cate un buchetel, alteori imi face coronita, cand ii este lene imi rupe doar una mica pe care mi-o da ca sa mi-o pun in par iar alteori  imi pune strengareste cate una sub stergator.






Revenind la gastronomie... Ii place foarte mult sa gateasca. Face tot felul de chestii banale care din mana lui ies adevarate opere de arta. Produsul finit iesit din mana lui ma duce cu gandul la picturile abstracte ale lui Picasso. Are un talent nativ.

Priviti cum arata o placinta cu mere facuta de Domnul T:

Pofta mare!

Domnul T. si pasaricile lui (2)

Domnul T. nu prea bea. Dar si cand o face, ma face sa fiu mandra de el. Devine de 10 ori mai simpatic si mai ghidus. Dupa cateva pahare se transforma intr-un titirez uman care se invarte singur. N-are stare, vorbeste mult, se da peste cap, rade intr-una, alearga dintr-un loc in altul, se mai si impiedica, ce sa mai... e ca si cum te-ai uita la o piesa de teatru foarte buna si foarte hilara, cu un singur personaj care umple toata scena.

Ceea ce voiam sa spun, de fapt, este ca desi nu prea bea, are un bar de toata frumusetea cu tot felul de sticle de whisky, vin, coniac, pahare, paharute si suporturi speciale pentru pahare si sticle. Sticlele sunt toate neincepute, incepe cate una doar la cine stie ce ocazie. Barul asta este pentru el un mic coltisor de rai in care intra doar de sarbatori, dupa ce se spovedeste.

Si daca tot este el intr-o permanenta miscare, si daca tot are tot timpul idei de amenajari interioare, iata-l pe Domnul T. cum s-a gandit sa-si upgradeze si barul. Si nu cu sticle, ci cu pietre de rau, d'alea cum a pus pe stalpii casei si pe grota. Numai ca nu s-a rezumat doar la a pune pietre. Am o prietena care face pictura pe piatra, nisip, sticla si tot ce-ti mai trece prin cap. M-a batut la cap o luna sa vorbesc cu ea ca sa-i picteze pe o piatra doi betivi. Nu am vrut sa o obosesc foarte tare, pentru ca nu ar fi fost prima data cand apelez la ea pentru Domnul T. (i-a mai facut in trecut cateva icoane si cateva pietre pentru care nu mi-a luat niciun ban), asa ca am ales de la ea o piatra pe care o avea deja facuta. Dar Domnul T. nu s-a multumit cu atat... A vrut sa-si mai puna putin amprenta, asa ca a luat un marker si a facut propria lui pictura, dupa cum se poate vedea in poza. Un adevarat artist...

Domnul T si pasaricile lui

Nu am mai scris de foarte mult timp despre Domnul T. Ar trebui sa-mi fie rusine... si imi este!

Cu totii avem pasaricile noastre. Ei bine, Domnul T. le are pe toate. Si pasarici la cap, si pasarici zburatoare, si pasarici ornamentale.

Zilele trecute mi-a spus, cu jumatate de gura, sa cumpar 4 ceasuri de perete identice. "4??? De ce sa cumpar 4 ceasuri? Si identice?". Mi-a spus, tot cu jumatate de gura: "Vezi stalpul ala? Vreau sa-i pun pe fiecare parte cate un ceas."

In stanga puteti vedea stalpul cu pricina. Pesemne ca Domnul T. crede ca mica lui casuta este Londra si vrea un Big Ben chiar in mijlocul ei.

Daca stiam ca vrea sa puna ceasuri, nu-i mai dadeam bani ca sa-l imbrace in caramida.




Cand merge in supermarket, prima oprire a Domnului T. este raionul de bricolage. Acum sa nu va ganditi ca isi si cumpara ceva de acolo. Uneori mai arunca in carut o floare de plastic, o pasare ornamentala sau vreo scula inutila si foarte ieftina. Este, pentru el, o delectare suprema sa caste ochii pe acolo.

Prin primavara a gasit in magazie o cusca de la hamsterii mei. Fiind un om foarte practic si cu o minte foarte ascutita, i-a venit imediat ideea sa faca din cusca aia o colivie. Ii mai trebuia acoperis si pasare. Acoperisul l-a facut el imediat cu 4 cuie si 2 bucati de lemn dar achizitionarea pasaricii nu a fost chiar asa de simpla. Si am fost alaturi de el in acel moment critic de decisiv din viata lui.

Asadar, merg eu cu Domnul T. in supermarket ca sa cumparam d'ale gurii. Prima oprire, cum sunt deja obisnuita, raionul de bricolaje. In timp ce cascam ochii dupa nu mai stiu ce, il aud pe Domnul T. cum ma striga disperat din celalalt capat al raionului. Merg repede la el si-mi arata, pierdut, un cos imens plin cu pasarele. Nu stia pe care s-o aleaga, erau prea multe, nu avea bani ca sa le ia pe toate. Nu vreau sa-mi imaginez ce era in capul lui. Se calmeaza, stam o ora ca sa-si aleaga pasarica cea mai cea si plecam mai departe prin magazin. Pasarile erau ornamente pentru ghivece, asa ca aveau cate un bat lung in capat, prilej pentru care Domnul T. nu a lasat pasarica din mana pana acasa. Eu impingeam de carut si puneam chestii in cos iar el mergea fericit cu pasarica in mana. Ca sa va faceti o idee, arata ca un copil extrem de fericit ca a primit jucaria lui preferata pe care nu o lasa din mana neam, sau ca o domnisoara indragostita care a primit cea mai frumoasa floare de la baiatul de care este indragostita. In masina a scos pasarea pe geam ca sa vada daca isi misca aripile la contactul cu vantul. Si a tinut-o pe geam tot drumul. A trebuit sa ma opresc la benzinarie ca sa alimentez. A iesit si Domnul T. din masina ca sa ma ajute. Bineinteles, cu pasarica in mana. Cand am ajuns acasa, eu caram bagajele, Domnul T. pasarica.

Cam asa arata pasarica Domnului T. E aia din varful coliviei. Intre timp a mai pus acolo si 2 rate. Nu am vrut sa-i spulber ideile si fanteziile, asa ca nu i-am spus ca ratele nu prea stau in colivie. Oricum, presimt ca in timp, colivia aia o sa fie plina.

Domnul T. este, de loc, dintr-un sat catolic din judetul Neamt. Si in satul lui natal, la coltul ulitelor este amplasata cate o grota cu Maica Domnului la care se aduna lumea seara si se roaga. Pentru ca viata l-a adus pe Domnul T. intr-un loc in care in loc de grote in fata carora se roaga lumea, sunt carciumi in fata carora se aduna lumea ca sa bea, a pus piciorul in prag si a hotarat sa-si faca propria lui grota! In miniatura, ce-i drept.

Asa ca s-a pus pe treaba! In poza alaturata il puteti vedea pe Domnul T. cum mestereste de zor la viitoarea lui grota. Chestia aia de-o vedeti acolo o sa fie imbracata cu piatra de rau si lacuita ulterior, dupa care va pune o statuie cu Fecioara Maria in mijloc. Si asta nu este tot!!! A tras un fir special ca sa poate sa-i puna si luminite.




Isi doreste foarte mult ca umila lui casuta sa arate ca o casa de munte. Si gradina la fel. Asa ca, veti gasi in gradina Domnului T. tot felul de chestii specifice: brazi, tuia, bancute de lemn facute de el, put ornamental, multe pietre, chiar si radacini de copaci, iar pe alocuri gasiti si cate-o buturuga.

A avut o perioada in care culegea pietre. De peste tot. Are in curte pietre din centrul Bucurestiului, din Mogosoaia, din Pipera, din Titulescu, si cine mai stie de pe unde. Cum vedea una, oprea masina si o punea in portbagaj.

Momentan nu are decat 2 brazi, dar sunt convinsa ca o sa-si mai planteze cativa.  Oricum, brazii astia 2 sunt impodobiti in fiecare iarna.

Ca sa faci un put ornamental n-ai nevoie decat de putina imaginatie, partea de sus a unui put adevarat, o galeata goala de vopsea, un lant, 2 crengi de copac si niste pietre. Daca vrei sa fii si mai original, poti sa scrii pe galeata ceva. Domnul T., de exemplu, a scris cu verde "APA RECE".

Daca cumva, ai taiat crengile unui copac, nu le arunca pe foc! Fa-ti o bancuta. Gasesti tu 2 bucati de BCA pe care sa pui crengile. Plasticele alea colorate nu-s prioritare, dar daca vrei neaparat, iti da el. Are cateva sute. Nu stiu de unde, cum, ce.

 Piatra de pe casa este, fara dar si poate, lucrul de care este cel mai mandru Domnul T. Se lauda la toata lumea cum l-a costat pe el toata investita asta doar 200 de lei cu tot cu piatra, materiale, lac si mana de lucru. Mana de lucru a facut-o el iar materialele si lacul le-am cumparat eu. Asa ca pot sa spun cu mana pe inima ca a costat mai mult. Pe stalpul asta mai puteti vedea un cocos de fier de care atarna un alt cocos galben de lemn. Domnul T. spune ca cocosul galben este, de fapt, gaina si ca l-a cumparat ca sa aiba pereche. Si cine stie, poate ii face si niste oua. Cu albus de fier si galbenus de lemn, as spune eu.

 Chestia asta de lemn din continuarea stalpului nu stiu cum se numeste. Sau daca are vreo denumire. Cert este ca e facuta tot de Domnul T. Si a pus pe ea tot felul de floricele si chestii ornamentale cumparate de el la cel mai mic pret de pe piata sau capatate cine stie de pe unde. O sa vedeti pe acolo si niste steaguri. Nu se pierde nimic, totul are o utilitate. Chiar daca n-are!

Si cum mergea Domnul T. intr-o zi pe strazile Bucurestiului, a zarit din departare un grup de oameni, de la primarie, care taia un copac. A oprit masina, s-a dus la ei si i-a intrebat daca ii dau si lui niste buturugi. Si oamenii i-au dat iar Domnul T le-a pus in masina, dar nu inainte de a-i ruga sa i le taie in mod egal.

Sa nu credeti ca Domnul T. sta rau la partea de design interior. In primul rand, a aranjat o camera special pentru copilul meu. Exact langa a lui. Nu am copil, nici nu ma grabesc sa am si nici n-am cu cine sa fac. Dar el a facut o camera, asa, ca sa fie. Si n-are decat 2 camere si un living mare. Dormitorul lui si dormitorul copilului meu, care momentan este camera de oaspeti. Nu am facut poza. In schimb am facut poza camerei lui. Patul lui este, de fapt, un pat care initial era suprapus. L-a demontat, i-a mai taiat din picioare, l-a unit si iata!



Plus ca-si pune amprenta peste tot.

Vaca asta statea pe frigider dar Domnul T. s-a gandit ca ar arata mai bine pe usa de la intrare.

De ce sa lase un tablou in starea lui naturala, cu nunatele lui de maro, crem, galen, visiniu si rosu, cand merge atat de bine aplicata pe el o floricica crosetata cu roz si albastru?!






Am primit, acum ceva timp, o folie de abtibilduri cu mesaje eco. Am ajuns acasa, am lasat-o pe unde am apucat iar dimineata cand m-am trezit, folia era goala. Domnul T. a avut grija sa lipeasca cate un abtibild peste tot prin casa. Pe cabina de dus, pe frigider, deasupra chiuvetei, sub intrerupator, a intrat chiar si prin efractie in camera mea si mi-a lipit unul de laptop.

Apropo de chestii lipite, i-am spus Domnului T. ca am fost la Ikea, i-am spus ce am cumparat de pe acolo, si el, de curios ce e, m-a intrebat ce a cumparat si pesoana cu care am fost. Si persoana cu care fusesem isi cumparase, pe langa altele, un sticker de perete in forma de maci. Acum, sa va spun drept, Domnul T. habar n-avea cum aratau macii aia si putea sa se opreasca oricand in Ikea ca sa-i vada si sa-si cumpere, dar nu! El a preferat sa ma intrebe pe mine, aproape in fiecare zi, cand ii cumpar si lui maci din Ikea. Si ma bucur ca am facut-o pentru ca Domnul T. este foarte mandru de macii lui. Atat de mandru incat, odata, cand am vrut sa-i fac o poza, m-a pus sa-l astept pana ajunge langa maci.

Va las cu poza si va doresc o duminica frumoasa!

Piscina si jacuzzi, marca Domnul T

Domnul T. ma tot bate la cap de cateva zile sa fac publice pozele astea, asa ca nu mi-a ramas altceva de facut decat sa execut...Nu voiam sa-i fac publica moaca, dar n-am scapat de copil.

In primele 3 poze se poate vedea cum se scalda in piscina intr-o torida zi de vara, iar in ultima cum se racoreste in jacuzzi.

Enjoy! 

Urare

LA MULTI ANI minunatul meu domn si iti doresc sa fii fericit, pentru ca meriti.

Si iti doresc o lume mai buna. O lume care sa te aprecieze la adevarata ta valoare, o lume care sa nu-ti faca rau, o lume la fel de buna precum esti tu. Stiu ca iti doresc imposibilul, insa nu ma pricep deloc la urari.

Esti tot ce-si poate dori un om de la un alt om. Ma bucur ca existi, ca esti al meu, ca esti (aproape) sanatos si ca ma pot bucura de tine in fiecare zi.

Esti cel mai bun, simpatic, (h)aios, binevoitor, glumet, imprastiat, curios, simtit, creativ, marinimos, calculat, inteligent, frumos, bland, nebun si perspicace om pe care-l cunosc. Si cunosc multi oameni...

Eu daca stau o zi fara sa vorbesc cu tine, fie si la telefon, simt ca a trecut ziua pe langa mine si nu am realizat nimic. Asa ca fa bine si ai grija de tine, de parul tau carunt tuns periuta pe care nu stiu de ce-l pieptani cu atata entuziam ori de cate ori gasesti cate un pieptene, de "H"-ul pe care refuzi categoric sa-l pronunti si sa-l scrii, de banii pe care ii ceri in mod fraudulos de la mine luna de luna si de ochii tai albastri si blanzi, pentru ca eu nu pot trai fara tine.

Te iubesc!

Când e bine să mori?

Primăvara.

Ieri am avut o zi plină alături de Domnul T. Am fost la cumpăraturi, la tară, ne-am luptat cu troienele, m-a mai secat de niște bani și am vorbit vrute și nevrute.
La un moment dat, când ne intorceam de la țara printre troiene de 2 metri inalțime, pe banda cealaltă trecea o coloană de masini cu prosoape agățate de oglinzi. Moment de tăcere... După ce am trecut de ei, Domnul T spune:
-Nu e bine sa mori iarna...
Eu:
-De ce?!
-Pai se chinuie lumea cu tine prin troienele astea...
-Și când e bine să mori?
Moment de gândire profundă.
-Vara... Ba nu, nici vara nu e bine că te strici. Primăvara, primăvara este cel mai bine, că e frumos afară.
Discuția a fost urmată de cuvinte profunde si înțelepte spunse de Domnul T. despre viață si moarte. Nu o să vă împartașesc, partea asta o țin pentru mine.
Vă spun doar ca nu îi este frică de moarte. O privește ca pe ceva firesc, ca pe ceva ce trebuie să se întample. O privește cu o seninatate si cu o logică greu de înțeles.

Astâzi m-a informat ca a murit Uini Huison (=Witney Houston). L-am întrebat din ce cauză. Mi-a spus ca la fel ca Emi Unisauuain (=Amy Winehouse), din cauza drogurilor.

P.S. Orice legatură cu postarea anterioară este pură coincidență.

AJDE

În zilele mele stresate, Domnul T.  reuşeşte de fiecare dată să mă binedispună. Cu micile lui giumbuşlucuri, discuţiile interminabile şi apucăturile lui de copil de 3 ani,  reuşeşte să-mi înfrumuseţeze fiecare zi.
Este minunat să ştii că, indiferent de problemele peste care dai în timpul zilei, ajungi acasă şi uiţi de toate pentru ca există cineva care n-are cum să-ţi facă rău. Că gasesşti sprijin moral, vorbă bună, înţelegere şi veselie.
Am hotărat! De-acum, când mă mai supără ceva, o să mă gândesc la faţa Domnului T., la cât sunt de norocoasă să-l am alături şi o să-mi treacă. 
Ieri, după o lungă zi de muncă, am ajuns acasă si mă astepta cu un telefon fix nou, fără fir. Schimbase pachetul de servicii la cablu TV, internet şi telefonie. Era aşa de bucuros!!! Mi-a pus in braţe ditamai manualul de instrucțiuni ale telefonului şi in timp ce il citeam, îmi explica despre sistemul de televiziune AJDE. Şi cred că îi făcea o deosebită plăcere să vorbească despre asta, pentru că fiecare frază rostită conţinea acest cuvânt. AJDE sus, AJDE jos.
Eu tot n-am înteles care este faza cu televiziunea asta AJDE, dar mi-a făcut plăcere să-l ascult.

AJDE = HD

Pentru că el nu pronunță H-ul.

Domnul T. semi-patriot

Domnul T. este un patriot convins.
Pe vremea cand era "omu' de la cablu" a reusit sa sustraga un steag national de pe unul dintre stalpii pe care s-a catarat.
Mandru, nevoie mare, ca este roman, nu trece an in care sa nu-si etaleze steagul pe data de 1 Decembrie.
Tocmai l-am sunat ca sa-l intreb cum petrece ziua nationala. Mi-a spus asa, citez: "Stau cu catelul afara, sub steag, si mananc shaorma. Am trecut azi pe la fax vud (=fast food) si mi-am cumparat. Trebuia sa muncesc dar mai mult am mancat, decat am muncit."

Acestea fiind zise, La Multi Ani tuturor romanilor!

Domnul T, desperate housewife

De ceva timp, Domnul T este jobless, in consecinta, casnic si disperat.

Cum decurge ziua Domnului T:

6:30 - se trezeste;
8:00 - se ridica din pat;
8:10 - ia micul-dejun;
10:00 - termina de mancat;
11:00 - deschide frigiderul ca sa mai manance ceva;
12:30 - incepe telenovela lui coreeana pe TVR1.
14:00 - se termina telenovela, mai mananca ceva si se aseaza la geam;
15:00 - deschide frigiderul, mananca, dupa care se aseaza in fata TV-ului;
18:00 - duce gunoiul; cu alte cuvinte, incep sa vina vecinii de la serviciu si iese ca sa socializeze;
20:00 - intra in casa, deschide frigiderul, mananca;
22:00 - mai deschide odata frigiderul si il inchide la loc pentru ca nu mai are ce sa manance, dupa care se culca.

Cam asta-i programul lui de zi cu zi, dar printre deschisul frigiderului si mancat, mai face si treburi casnice.
De exemplu, intr-o zi, a primit sarcina sa intinda rufele. Am ras 2 ore. O adevarata opera de arta. Se poate vedea in poza de mai sus. Intr-o alta zi, s-a gandit el, sa faca parjoale moldovenesti. Erau bune 2 poze, inainte si dupa. Arata bucataria ca dupa "Olocaust" (ca sa-l citez pe el). Puteai sa juri ca a taiat acolo 2 porci, 3 vitei, o oaie si un miel, dupa care a preparat sarmale, drob, carnati, sunca afumata si carne prajita. Lui i-a luat o ora sa faca parjoalele, mie mi-a luat 3 ore ca sa strang dupa el.
Un lucru face si el cu constiinciozitate, duce gunoiul. Zilnic. Dintr-o data-l vezi iesind pe usa ca o floricica, cu galeata in mana, chiar daca uneori este goala, entuziasmat si vesel; si se mai intoarce peste o ora, doua, trei. Dusul gunoiului este un pretext ca sa mai stea prin fata blocului la barfa.

Astazi a fost chemat la un interviu la ora 12:00. La ora 11:00 s-a intors acasa. Era atat de entuziasmat incat a ajuns la sediul alora la ora 9:30. Cre'ca i-a induiosat si l-au primit mai devreme. Iar am ras 2 ore.

Capodopera marca Domnul T.

Azi-dimineata, pe la ora 12, in timp ce-mi era somnul mai dulce, am auzit in vis o voce entuziasmata care spunea: "Copilu', Copilu', vino repede sa vezi ce am facut". Eu binenteles, nu m-am deranjat sa ma ridic din pat, desi ma trezise. Ei, si-n urmatoarele secunde, vine peste mine si ma taraste pana la balcon ca sa-mi arate isprava.

Da, este vorba despre Domnul T., care, de plictiseala, a facut un mini om de zapada pe pervazul de flori.

Omuletul lui are in loc de nas un capac de pix, in loc de ochi a pus nasturi, mainile le-a rupt dintr-o matura, gura este, de fapt, un sambure de maslina iar pentru palarie, a lasat o sticla de apa de 5 l fara capac. Piesa de rezistenta, ochelarii i-a primit, cadou de la mine, acum vreo 2 ani.
La 2 ore dupa ce mi l-a aratat, ma cheama din nou: "Copilu', copilu' (ca asa imi spune el), vino repede ca sa vezi!!!"
Merg, si cand ajung, imi arata ca la blocul din fata sunt niste oameni si niste caini care-i admira omul de zapada. Se pot vedea in poza niste oameni, dar niciunul nu pare sa-i admire capodopera.

Dupa ce i-am fotografiat capodopera, mi-a spus sa pun pozele pe net ca sa le vada toata lumea. Inca nu stie ca este o mica vedeta.

Eu il felicit pe Domnul T pentru ca, desi are o varsta destul de inaintata, si-a pastrat spiritul tanar.

Voi, astia tineri, cand ati facut ultima oara un om de zapada, fie el si in miniatura?

Domnul T si "H"-ul

Iata inca o chestie din seria Domnul T.

Astazi am avut o discutie cu el, chiar nu mai stiu despre ce vorbeam pentru ca ceea ce a urmat, m-a facut sa uit. Deci, subiectul neinteresant. Cert e ca la ceva ce am spus eu, am primit ca raspuns o fraza ce continea cuvantul "Icler". Pentru ca nu am inteles ce a a spus, l-am pus sa repete. A repetat, numai ca a doua oara a spus "Itler". In urmatorul moment am inceput sa rad isteric si il intreb, printre hohote de ras, "Cine? Hitler?".
Deci da, am uitat complet de acest mic amanunt. Domnul T este "HH"-it. Nu stiu daca exista termenul asta, insa eu asa l-am denumit. Nu cred ca s-a inventat o denumire pentru oamenii care nu pot pronunta H-ul.

Ca sa fac o scurta prezentare, in loc de "hoţ" spune "oţ", "handicapat" - "andicapat", "haina" - "aina", "Mihai" - "Miai" etc.

Problema este, insa, mult mai grava. Nu stie nici sa-l scrie... Cautam intr-o zi in agenda lui telefonica un numar si cand am ajuns la litera M, am gasit un Mihai trecut cu "Miai" si o "Mihaela" trecuta cu "Miaela". Am devenit curioasa si dorind sa studiez mai in detaliu problema, nu mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca la litera "H" nu e trecut niciun nume, desi stiam sigur ca trebuie sa fie un Horia p'acolo. Asa ca m-am dus la "O" si l-am gasit...

Incaltat, descaltat, nici nu mai stiu...

Acum 2 veri, in timp ce eram la cumparaturi, am zarit o pereche de pantofi facuta special pentru Domnul T. Erau redusi de la 300 de lei la vreo 100, din piele, maro, cu gaurele, exact cum poarta el. Singurul inconvenient era ca nu aveau decat marimea 41 si 43, iar Domnul T poarta 42.

Pentru ca mi-au placut foarte mult si nu stiam ce numar sa aleg, am fost nevoita sa-l sun si sa-i intreb. Binenteles, el bucurandu-se si la un cui, mi-a spus repede sa-i cumpar 43 (numai bine ca daca aveau 42 ii erau mici).

Toate astea s-au intamplat in jurul orei 17:00. La ora 22, cand am ajuns acasa, Domnul T statea singurel in fata blocului si ma astepta. A venit repede la mine, mi-a luat punga si a fugit pe scari fericit! Facand un calcul lejer, saracul Domn T, timp de 5 ore, nu a mancat, nu a vorbit, nu a facut nimic decat sa numere minutele pana cand va intra in posesia noilor pantofi si cine stie de cat timp ma astepta in fata blocului...

Vara trecuta, in timp ce mergea Domnul T pe trotuarul unui cartier de case, incaltat cu pantofii lui maro cu gaurele, vede sub un gard botul unui caine. Pentru ca ii plac foarte mult animalele si pentru ca l-a impresionat bietul catel cum statea cu boticul pe sub gard, a avut proasta inspiratie sa-l mangaie cu piciorul. In urmatoarele secunde, catelul l-a apucat de pantof, Domnul T s-a speriat si a tras piciorul iar jumatate din perechea de pantofi pe care a asteptat-o 5 ore a ajuns in botul cainelui.

Si asa era sa ramana Domnul T cu un sigur pantof. Spun ca era sa ramana, pentru ca Domnul T a fost suficient de istet incat sa sune la poarta si sa-i ceara stapanului cainelui furacios, pantoful inapoi.

Domnul T- Fapt concret

Dupa cum spuneam intr-un post anterior, Domnul T are o imaginatie foarte bogata.

Cine mai are usa cu vizor la WC-ul din curte?!

Imi este insa neclar daca a pus-o pentru el sau pentru celelalte persoane care-i invadeaza toaletul, pentru ca, acum cateva zile, se uita pe vizor, de afara, in timp ce o prezenta de gen feminin isi executa acolo nevoile fiziologice.


Click pe poza!

Domnul T - Generalitati

Mar, marut, maroi, merisor, marulet...

Astazi o sa vorbesc despre autorul operei din imagine.
Aparent aerian si absent, este pretudindeni; daca ai impresia ca ai scapat, isi face aparitia imediat,
silentios si tacticos.

Domnul T sta, de cand il stiu, pe un piedestal si va ramane acolo mereu in ochii mei, chiar daca mai sta si pe buda, sforaie, mananca precum un porc sau ragaie si se bese.

Este un om foarte practic, iar practica lui este completata intotdeauna de imaginatie. De exemplu: daca are pe masa un marker si niste mere, cu siguranta isi va pune imaginatia in practica; daca are pe pat o foarfeca si o pisica, cu siguranta pisica va ramane fara mustati; daca a varsat ceva pe jos si nu are in preajma decat o pisica, cu siguranta va sterge cu pisica pe jos; daca gaseste niste margele lungi, cu siguranta si le va infasura in jurul gatului si va iesi cu ele la geam; daca are langa el o bluza de femeie, cu siguranta o va proba; daca are ceva dulce si un copil in preajma, cu siguranta va manca acel dulce in asa fel incat copilul va incepe sa planga pentru ca nu-i da si lui.

Domnul T, este foarte pasionat de scule si de tot felul de obiecte necesare in casa si gradina. Daca il intrebi ce cadou si-ar dori, cu singuranta iti va da un raspuns de genul: "o roaba". "un chirpicar", "o usa", "o masina de nisip/piatra", "o masina de tuns iarba". Si nu stiu cum reuseste, dar intotdeauna primeste ceea ce-si doreste. Daca-i oferi unui baietel de 3 ani o masinuta, nu este la fel de fericit precum este Domnul T. atunci cand primeste o roaba.
Este un foarte bun agricultor. Ultima oara cand a plantat pomi fructiferi in gradina a constatat ca s-au uscat pentru ca i-a plantat cu tot cu punga prinsa de radacina, cum ii cumparase de la magazin.
Ii plac foarte mult animalele; il aud deseori spunandu-mi: "Abia astept sa te mariti ca sa scap de mâța!!"
Daca-i spui ca i-ai cumparat ceva sau ca urmeaza sa-i cumperi ceva, nu scapi de el pana nu ii spui ce i-ai cumparat sau ce ai de gand sa-i cumperi. Te suna din 5 in 5 minute, sub anumite pretexte si la sfarsitul discutiei auzi un: "Ce imi aduci?". Iar daca ii spui, cu siguranta se va gandi numai la asta si nu va avea stare pana nu-si va primi obiectul mult asteptat. Poate fi si o scobitoare, el va fi la fel de nerabdator si fericit. Apropo de scobitori, Domnul T. are in permanenta o scobitoare cu 2 capete in buzunar, un capat ascutit pentru scobit intre dinti si un capat ciuntit pentru scobit in urechi.

Stie intotdeauna cum sa puna problema si la fiecare alegere gresita, da vina pe ceilalti. Dar o face in asa fel incat iti trece orice suparare.
Este timid, numai ca nu lasa impresia asta. Cand este timid, pare dur si arogant.
Isi exteriorizeaza sentimentele in cel mai infantil mod posibil iar asta il face fermecator.
Este mai tot timpul indurerat si suferind (o durere de spate, o durere de masea, o julitura, o unghie taiata din carne) si are grija sa arate asta. Ultima oara a trebuit sa isi scoata, chirugical,unghia de la un picior... a stat acasa 2 zile bandajat si suferind iar a 3 a zi s-a intors mai devreme de la serviciu pe motiv ca il doare degetul.
Domnul T. este foarte sociabil. Se imprieteneste usor si este la curent cu toate barfele din jurul casei. Vrea sa stie tot si daca nu primeste o anumita informatie, are grija sa o afle prin fel de fel de modalitati.
Este un domn, iar un domn nu vorbeste niciodata urat cu femeile. Foloseste doar termeni precum "FA SCROAFO!", "Doamna cu S mare" (S vine de la SCROAFA), "Scrofy" si are momentele lui cand vorbeste cu "dumneavoastra": "Luati loc langa dumneavoastra" (adica, "Luati loc langa mine"), "Ce ati facut azi, Scroafo", numai ca o zice in asa fel incat chiar n-ai cum sa te superi.
Stie foarte bine limba franceza si engleza: "pas que je t'aime dans le fenetre", "vantansdenz" (=valentine's day).
Se uita toata ziua la stiri si dezbateri politice iar cand simte nevoia de o pauza, muta canalul pe Etno.
Salariul este programat cu aproximativ o saptamana inainte sa vina. Simte nevoia acuta de a investi lunar bani in obiecte de uz casnic. Si cu toate ca arunca foarte multi bani pe porcarii, cand a luat masa ultima oara in oras, a pastrat nota de plata amintire, fiind una foarte mare, 60 de lei, 2 persoane.

Sunt foarte multe de spus despre Domnul T., pentru ca zilnic zice si face cate ceva amuzant.

TU BI CONTINUED....