luni, 30 ianuarie 2012

Oameni buni, cu suflet mare

De aproximativ 2 saptamani sunt pieton. Si nu pentru ca am ramas fara permis sau pentru ca nu am cauciucuri de iarna, ci pentru ca asa am ales eu. Motivele nu le cunosc, dar sunt convinsa ca sunt bine intemeiate.
Numai ca astazi, pentru ca mi-a fost lene sa ma opresc la bancomat, am fost un pieton sarac. Am plecat de la scoala cu ditamai traistuta taras dupa mine, obosita, ingandurata si infometata, cu numai 5 lei in portofel. Si mi-era o foameee...Am facut rapid un calcul, si in logica matematicii mele, am luat 3 covrigi (3 lei) si mi-au mai ramas 2 lei, fix de o calatorie la metrou. Ma duc la tanti cu biletele, ii intind 2 lei si o rog sa-mi dea si mie o calatorie (wtf?!). Ea, bineinteles, imi spune ca nu are decat cartele de 2 calatorii. Eu zic: "Bine, si daca va dau 2 lei nu ma lasati sa intru?" Ea zice: "Imi pare rau, nu!" Si am facut un pas in spate, am calcat un nene, care statea la coada in spatele meu, m-am impiedicat, m-am echilibrat la loc si am ramas pe loc ingandurata, uitandu-ma in gol la aia 2 lei din mana, pregatita pentru strategia pe care trebuie s-o abordez ca sa intru. Si nici n-am inceput eu bine sa-mi caut strategii, ca nenea pe care l-am calcat in picioare a venit la mine si mi-a spus, in timp ce isi baga cartela in aparat: "Intrati asa pana cand faceti rost de bani."
Si am intrat, si i-am multumit, si nu mi-am dat seama sa-i dau aia 2 lei de care tineam de parca ar fi fost ultimii mei banuti.
Daca ar fi stiut, saracul, ca singurul motiv pentru care n-aveam bani era ca mi-a fost lene sa scot de pe card...
Oricum, frumos gest!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu