De ceva timp m-au mutat cu serviciul undeva la tara, intr-un depozit. Si ce credeti ca se poate gasi in preajma si in incinta unui depozit?! Multi caini!!!!!!! Si sunt cei mai dragalasi si cei mai infometati caini din preajma si din incinta tuturor depozitelor din lume. Imi sunt atat de dragi incat le cumpar paine, si pentru ca painea nu este suficienta, imi impart si pachetelul cu ei. In seara asta i-am servit cu biscuiti digestivi si iaurt degresat. Si este printre ei si un catelus mic si bleg care are exact moaca unei jucarii de plus. Nu stiu cum a ajuns aici ca n-are mama, n-are prieteni. Se mai zgudura el pe langa o catea cu pui si pe langa ceilalti catei dar nu-l baga nimeni in seama. Asa ca bucuria lui maxima este cand ma vede pe mine. Cand apar pe acolo, nu stiu de unde iese, dar il vad alergand disperat si bucuros spre mine cu limbuta afara si cu viteza, viteza care-i permite sa se mai si impiedice de cateva ori pana ajunge. Nu este un catel obisnuit... Sare sa se joace cu mine si din saritura cade pe spate ca blegul. El nu sta in fund ca un catel, el sta in fund ca un urs panda. Daca-i vine sa-si faca vreo nevoie in timp ce ne jucam, se retrage la vreo 10 m distanta, isi face nevoia si se intoarce inapoi la joaca. Este adorabil de pufos si frumos. Il iubesc!
Eu iubesc animalele. Iubesc si oamenii, chiar mai mult. De animale nu ma indragostesc niciodata. Dar, spre deosebire de oameni, animalele ma bucura. Chiar si Dili, actualul meu animal, care este cel mai infricosator animal de casa din istoria animalelor de casa.
Istoria mea cu animalele incepe pe cand aveam vreo 10 ani.
Tommy:
Am fost undeva la tara si m-am imprietenit atat de tare cu un pisic mic, gri tigrat, incat ai mei nu m-au mai putut lua de acolo fara pisic. Si am adus pisicu' acasa, la bloc. Drumul de la tara pana acasa l-am facut cu masina, drum de 5 ore in care pisicu' a avut timp sa se acomodeze cu vehiculul pe 4 roti. Adus acasa, ma bucuram atat de tare ca am si eu un animalut, incat l-am scos afara ca sa-l vada toata lumea. Si pentru ca il tot scoteam afara ca sa vada toata lumea cat de smechera sunt, atat i-a trebuit animalului. De 2 ori pe zi aveam program de scos pisicu' afara. Daca nu-l scoteam, se punea in fata usii si mieuna. Odata iesit afara, se plimba prin gradina blocului, isi facea nevoile, se urca in toti copacii si odata l-am prins cand alerga un caine in mijlocul strazii. Ajunsesem sa nu mai ies cu el. Ii deschideam usa de la intrare si mergeam sa-l iau de afara dupa vreo ora. Pe langa asta, cand plecam de acasa, il luam si pe el cu noi. Il puneam in masina, unde-i placea la nebunie si plecam la drum. In vizite, de cele mai multe ori. Apaream mereu in prag cu un motanel in brate. Pe Tommy l-am tinut cateva luni, pana ne-am dus din nou la tara, cu tot cu Tommy si nu m-au mai lasat ai mei sa-l aduc inapoi in ciudat disperarii mele. L-am mai vazut dupa un an dar era salbaticit. Dupa, a disparut.
Zuzu:
Pe Zuzu l-am luat prin clasa a 7-a de la Obor. Era un hamster mic, crem cu alb si cu ochii negri. Si pentru ca avea o cusca mica, ii mai dadeam drumul prin casa. Intr-o zi, dupa ce l-am cautat cateva ore, l-am gasit in cuptor, in tigaia cu ulei; statea in 2 labute si se uita socat la mine. De atunci, cand nu il gaseam, deschideam cuptorul si acolo era, plin de ulei. Zuzu avea parte de bai cu Axion odata la cateva zile. Si cum ma uitam eu intr-o zi contemplativ la el, observ ca una dintre urechi arata dubios. Dupa cateva zile, urechea s-a uscat si a cazut. Si uite cum m-am pricopsit eu cu un soarece care avea o gaura in loc de o ureche. Dar pentru mine nu conta, eu il iubeam si handicapat. Numai ca intr-o zi a disparut. Nu stiu unde! Banuiesc ca a iesit pe la o crapatura care dadea la tevi. Inca-l mai astept.
No Name:
Tot hamster, l-am luat de la Big. N-am apucat sa-i pun un nume. A muritin aceeasi zi.
Zuzy:
Asta a fost cel mai tare hamster! Era o ea. Am primit-o de Paste de la parinti. Era alba cu ochii rosii si avea o blanita scurta de i se vedeau toate venele. Era altfel decat ceilalti. Pe Zuzy nici nu trebuia sa o tin in cusca, si chiar daca o bagam, iesea. Se aseza singura printre jucariile mele de plus, acolo ii placea sa doarma. In rest, statea numai calare pe mine. Daca eram in picioare, se suia pe haine si se aseza pe umarul meu. Nu de multe ori a trebuit sa o iau de pe perdea. Se suia pana la tavan. Daca mancam, se suia pe mine ca sa-i dau si ei. Ma intindeam pe spate, imi puneam paine in gura si ea o lua de acolo cu labutele si o baga la gusa. Stateam amandoua la TV, statea cu mine in baie cand ma spalam, statea cu mine cand imi faceam temele. Daca ma scobeam in nas, nu ma mai deplasam pana la baie ca sa-i arunc, ii dadeam ei. Si ea ii manca. O spalam odata la 2 saptamani. O dadeam cu gel de dus, dupa care umpleam chiuveta cu apa si puneam acolo Cocolino. O lasam sa inoate putin dupa care o uscam cu feonul. Cred ca nu i-au placut atat de mult baile astea pentru ca intr-o zi a disparut. Nu am nici cea mai vaga idee unde. Nu mai era nicio crapatura care dadea la tevi. Am suferit foarte mult dupa ea...
Mimi:
Mimi a fost cea mai longeviva. Am avut-o 2 ani si ceva. A murit de batranete. Nu-si rupea urechile, nu manca muci, nu iesea din cusca, nu imi lua mancarea din gura (poate din cauza asta a trait atat de mult) dar imi era draga. Pe Mimi am luat-o de la o fata careia ii fatase hamsterita. A murit intr-o noapte. Eu am descoperit-o dimineata. L-am trezit pe Domnul T., am aprins o lumanare si am ingropat-o in pervazul de flori de la balcon. In semn de respect pentru raposata, in ziua aia m-am dus imbracata in negru la liceu.
Mimi 2:
La cateva zile dupa ce a murit Mimi, m-am dus la scoala si am gasit in banca un hamster. Colegii mei au facut cheta si mi-au cumparat altul. Nu pot sa spun cat de impresionata am fost! Mimi2 s-a stins foarte repede. Am ingropat-o tot in pervazul de flori de la balcon, cu Domnul T. langa mine tinand o lumanare.
Scrofy:
Dili:
