M-am gandit eu, asa, sa fac o pauza, caci prea m-am expus p'acia. Ma gandeam sa sterg (expunerile), dar poate ca intr-o zi o sa am chef sa recitesc, sa-mi reamintesc, sa rad in hohote sau sa ma enervez citind. Poate ca le voi da link copiilor mei dupa ce vor implini 18 ani ca sa vada ce nebuna era mama lor in tinerete.
De acum incolo ori nu mai scriu, ori scriu doar chestii dragute. Despre Domnul T., despre noua mea casa in care am 2 periute de dinti, despre pletosenia minunata care mi-a iesit in cale si despre cum: imi personalizeaza pahare, ma plimba cu motoretele, imi accepta cacaturile, imi spune ca ma iubeste, ma asteapta intr-un rond oarecare de pe centura ca sa ma vada pret de 1 minut, constient fiind ca sunt sanse ca eu sa evit centura.
Vai, vai, vai! Eu nu am de ce sa mai inabus din domeniul constientului in subconstient imagini, dorinte care contrazic constiinta mea morala. Imi vine sa urlu. Imi lipseste in continuare ceva desi am tot ce-mi lipseste.
Oare nu stiu sa fiu fericita?
Gata! Piua! Sictirelul intra in vacanta nedetereminata.
Ma duc sa-mi tratez agresivitatea si scandalageala! Imi vine sa vomit. Nu stiu daca de la mancare sau de la...
Hai sictir!
