Nu am mai scris de foarte mult timp despre Domnul T. Ar trebui sa-mi fie rusine... si imi este!
Cu totii avem pasaricile noastre. Ei bine, Domnul T. le are pe toate. Si pasarici la cap, si pasarici zburatoare, si pasarici ornamentale.
Zilele trecute mi-a spus, cu jumatate de gura, sa cumpar 4 ceasuri de perete identice. "4??? De ce sa cumpar 4 ceasuri? Si identice?". Mi-a spus, tot cu jumatate de gura: "Vezi stalpul ala? Vreau sa-i pun pe fiecare parte cate un ceas."
In stanga puteti vedea stalpul cu pricina. Pesemne ca Domnul T. crede ca mica lui casuta este Londra si vrea un Big Ben chiar in mijlocul ei.
Daca stiam ca vrea sa puna ceasuri, nu-i mai dadeam bani ca sa-l imbrace in caramida.
Cand merge in supermarket, prima oprire a Domnului T. este raionul de bricolage. Acum sa nu va ganditi ca isi si cumpara ceva de acolo. Uneori mai arunca in carut o floare de plastic, o pasare ornamentala sau vreo scula inutila si foarte ieftina. Este, pentru el, o delectare suprema sa caste ochii pe acolo.
Prin primavara a gasit in magazie o cusca de la hamsterii mei. Fiind un om foarte practic si cu o minte foarte ascutita, i-a venit imediat ideea sa faca din cusca aia o colivie. Ii mai trebuia acoperis si pasare. Acoperisul l-a facut el imediat cu 4 cuie si 2 bucati de lemn dar achizitionarea pasaricii nu a fost chiar asa de simpla. Si am fost alaturi de el in acel moment critic de decisiv din viata lui.
Asadar, merg eu cu Domnul T. in supermarket ca sa cumparam d'ale gurii. Prima oprire, cum sunt deja obisnuita, raionul de bricolaje. In timp ce cascam ochii dupa nu mai stiu ce, il aud pe Domnul T. cum ma striga disperat din celalalt capat al raionului. Merg repede la el si-mi arata, pierdut, un cos imens plin cu pasarele. Nu stia pe care s-o aleaga, erau prea multe, nu avea bani ca sa le ia pe toate. Nu vreau sa-mi imaginez ce era in capul lui. Se calmeaza, stam o ora ca sa-si aleaga pasarica cea mai cea si plecam mai departe prin magazin. Pasarile erau ornamente pentru ghivece, asa ca aveau cate un bat lung in capat, prilej pentru care Domnul T. nu a lasat pasarica din mana pana acasa. Eu impingeam de carut si puneam chestii in cos iar el mergea fericit cu pasarica in mana. Ca sa va faceti o idee, arata ca un copil extrem de fericit ca a primit jucaria lui preferata pe care nu o lasa din mana neam, sau ca o domnisoara indragostita care a primit cea mai frumoasa floare de la baiatul de care este indragostita. In masina a scos pasarea pe geam ca sa vada daca isi misca aripile la contactul cu vantul. Si a tinut-o pe geam tot drumul. A trebuit sa ma opresc la benzinarie ca sa alimentez. A iesit si Domnul T. din masina ca sa ma ajute. Bineinteles, cu pasarica in mana. Cand am ajuns acasa, eu caram bagajele, Domnul T. pasarica.
Cam asa arata pasarica Domnului T. E aia din varful coliviei. Intre timp a mai pus acolo si 2 rate. Nu am vrut sa-i spulber ideile si fanteziile, asa ca nu i-am spus ca ratele nu prea stau in colivie. Oricum, presimt ca in timp, colivia aia o sa fie plina.
Domnul T. este, de loc, dintr-un sat catolic din judetul Neamt. Si in satul lui natal, la coltul ulitelor este amplasata cate o grota cu Maica Domnului la care se aduna lumea seara si se roaga. Pentru ca viata l-a adus pe Domnul T. intr-un loc in care in loc de grote in fata carora se roaga lumea, sunt carciumi in fata carora se aduna lumea ca sa bea, a pus piciorul in prag si a hotarat sa-si faca propria lui grota! In miniatura, ce-i drept.
Asa ca s-a pus pe treaba! In poza alaturata il puteti vedea pe Domnul T. cum mestereste de zor la viitoarea lui grota. Chestia aia de-o vedeti acolo o sa fie imbracata cu piatra de rau si lacuita ulterior, dupa care va pune o statuie cu Fecioara Maria in mijloc. Si asta nu este tot!!! A tras un fir special ca sa poate sa-i puna si luminite.
Isi doreste foarte mult ca umila lui casuta sa arate ca o casa de munte. Si gradina la fel. Asa ca, veti gasi in gradina Domnului T. tot felul de chestii specifice: brazi, tuia, bancute de lemn facute de el, put ornamental, multe pietre, chiar si radacini de copaci, iar pe alocuri gasiti si cate-o buturuga.
A avut o perioada in care culegea pietre. De peste tot. Are in curte pietre din centrul Bucurestiului, din Mogosoaia, din Pipera, din Titulescu, si cine mai stie de pe unde. Cum vedea una, oprea masina si o punea in portbagaj.
Momentan nu are decat 2 brazi, dar sunt convinsa ca o sa-si mai planteze cativa. Oricum, brazii astia 2 sunt impodobiti in fiecare iarna.
Ca sa faci un put ornamental n-ai nevoie decat de putina imaginatie, partea de sus a unui put adevarat, o galeata goala de vopsea, un lant, 2 crengi de copac si niste pietre. Daca vrei sa fii si mai original, poti sa scrii pe galeata ceva. Domnul T., de exemplu, a scris cu verde "APA RECE".
Daca cumva, ai taiat crengile unui copac, nu le arunca pe foc! Fa-ti o bancuta. Gasesti tu 2 bucati de BCA pe care sa pui crengile. Plasticele alea colorate nu-s prioritare, dar daca vrei neaparat, iti da el. Are cateva sute. Nu stiu de unde, cum, ce.
Piatra de pe casa este, fara dar si poate, lucrul de care este cel mai mandru Domnul T. Se lauda la toata lumea cum l-a costat pe el toata investita asta doar 200 de lei cu tot cu piatra, materiale, lac si mana de lucru. Mana de lucru a facut-o el iar materialele si lacul le-am cumparat eu. Asa ca pot sa spun cu mana pe inima ca a costat mai mult. Pe stalpul asta mai puteti vedea un cocos de fier de care atarna un alt cocos galben de lemn. Domnul T. spune ca cocosul galben este, de fapt, gaina si ca l-a cumparat ca sa aiba pereche. Si cine stie, poate ii face si niste oua. Cu albus de fier si galbenus de lemn, as spune eu.
Chestia asta de lemn din continuarea stalpului nu stiu cum se numeste. Sau daca are vreo denumire. Cert este ca e facuta tot de Domnul T. Si a pus pe ea tot felul de floricele si chestii ornamentale cumparate de el la cel mai mic pret de pe piata sau capatate cine stie de pe unde. O sa vedeti pe acolo si niste steaguri. Nu se pierde nimic, totul are o utilitate. Chiar daca n-are!
Si cum mergea Domnul T. intr-o zi pe strazile Bucurestiului, a zarit din departare un grup de oameni, de la primarie, care taia un copac. A oprit masina, s-a dus la ei si i-a intrebat daca ii dau si lui niste buturugi. Si oamenii i-au dat iar Domnul T le-a pus in masina, dar nu inainte de a-i ruga sa i le taie in mod egal.
Sa nu credeti ca Domnul T. sta rau la partea de design interior. In primul rand, a aranjat o camera special pentru copilul meu. Exact langa a lui. Nu am copil, nici nu ma grabesc sa am si nici n-am cu cine sa fac. Dar el a facut o camera, asa, ca sa fie. Si n-are decat 2 camere si un living mare. Dormitorul lui si dormitorul copilului meu, care momentan este camera de oaspeti. Nu am facut poza. In schimb am facut poza camerei lui. Patul lui este, de fapt, un pat care initial era suprapus. L-a demontat, i-a mai taiat din picioare, l-a unit si iata!
Plus ca-si pune amprenta peste tot.
Vaca asta statea pe frigider dar Domnul T. s-a gandit ca ar arata mai bine pe usa de la intrare.
De ce sa lase un tablou in starea lui naturala, cu nunatele lui de maro, crem, galen, visiniu si rosu, cand merge atat de bine aplicata pe el o floricica crosetata cu roz si albastru?!
Am primit, acum ceva timp, o folie de abtibilduri cu mesaje eco. Am ajuns acasa, am lasat-o pe unde am apucat iar dimineata cand m-am trezit, folia era goala. Domnul T. a avut grija sa lipeasca cate un abtibild peste tot prin casa. Pe cabina de dus, pe frigider, deasupra chiuvetei, sub intrerupator, a intrat chiar si prin efractie in camera mea si mi-a lipit unul de laptop.
Apropo de chestii lipite, i-am spus Domnului T. ca am fost la Ikea, i-am spus ce am cumparat de pe acolo, si el, de curios ce e, m-a intrebat ce a cumparat si pesoana cu care am fost. Si persoana cu care fusesem isi cumparase, pe langa altele, un sticker de perete in forma de maci. Acum, sa va spun drept, Domnul T. habar n-avea cum aratau macii aia si putea sa se opreasca oricand in Ikea ca sa-i vada si sa-si cumpere, dar nu! El a preferat sa ma intrebe pe mine, aproape in fiecare zi, cand ii cumpar si lui maci din Ikea. Si ma bucur ca am facut-o pentru ca Domnul T. este foarte mandru de macii lui. Atat de mandru incat, odata, cand am vrut sa-i fac o poza, m-a pus sa-l astept pana ajunge langa maci.
Va las cu poza si va doresc o duminica frumoasa!
