Domnul T si pasaricile lui

Nu am mai scris de foarte mult timp despre Domnul T. Ar trebui sa-mi fie rusine... si imi este!

Cu totii avem pasaricile noastre. Ei bine, Domnul T. le are pe toate. Si pasarici la cap, si pasarici zburatoare, si pasarici ornamentale.

Zilele trecute mi-a spus, cu jumatate de gura, sa cumpar 4 ceasuri de perete identice. "4??? De ce sa cumpar 4 ceasuri? Si identice?". Mi-a spus, tot cu jumatate de gura: "Vezi stalpul ala? Vreau sa-i pun pe fiecare parte cate un ceas."

In stanga puteti vedea stalpul cu pricina. Pesemne ca Domnul T. crede ca mica lui casuta este Londra si vrea un Big Ben chiar in mijlocul ei.

Daca stiam ca vrea sa puna ceasuri, nu-i mai dadeam bani ca sa-l imbrace in caramida.




Cand merge in supermarket, prima oprire a Domnului T. este raionul de bricolage. Acum sa nu va ganditi ca isi si cumpara ceva de acolo. Uneori mai arunca in carut o floare de plastic, o pasare ornamentala sau vreo scula inutila si foarte ieftina. Este, pentru el, o delectare suprema sa caste ochii pe acolo.

Prin primavara a gasit in magazie o cusca de la hamsterii mei. Fiind un om foarte practic si cu o minte foarte ascutita, i-a venit imediat ideea sa faca din cusca aia o colivie. Ii mai trebuia acoperis si pasare. Acoperisul l-a facut el imediat cu 4 cuie si 2 bucati de lemn dar achizitionarea pasaricii nu a fost chiar asa de simpla. Si am fost alaturi de el in acel moment critic de decisiv din viata lui.

Asadar, merg eu cu Domnul T. in supermarket ca sa cumparam d'ale gurii. Prima oprire, cum sunt deja obisnuita, raionul de bricolaje. In timp ce cascam ochii dupa nu mai stiu ce, il aud pe Domnul T. cum ma striga disperat din celalalt capat al raionului. Merg repede la el si-mi arata, pierdut, un cos imens plin cu pasarele. Nu stia pe care s-o aleaga, erau prea multe, nu avea bani ca sa le ia pe toate. Nu vreau sa-mi imaginez ce era in capul lui. Se calmeaza, stam o ora ca sa-si aleaga pasarica cea mai cea si plecam mai departe prin magazin. Pasarile erau ornamente pentru ghivece, asa ca aveau cate un bat lung in capat, prilej pentru care Domnul T. nu a lasat pasarica din mana pana acasa. Eu impingeam de carut si puneam chestii in cos iar el mergea fericit cu pasarica in mana. Ca sa va faceti o idee, arata ca un copil extrem de fericit ca a primit jucaria lui preferata pe care nu o lasa din mana neam, sau ca o domnisoara indragostita care a primit cea mai frumoasa floare de la baiatul de care este indragostita. In masina a scos pasarea pe geam ca sa vada daca isi misca aripile la contactul cu vantul. Si a tinut-o pe geam tot drumul. A trebuit sa ma opresc la benzinarie ca sa alimentez. A iesit si Domnul T. din masina ca sa ma ajute. Bineinteles, cu pasarica in mana. Cand am ajuns acasa, eu caram bagajele, Domnul T. pasarica.

Cam asa arata pasarica Domnului T. E aia din varful coliviei. Intre timp a mai pus acolo si 2 rate. Nu am vrut sa-i spulber ideile si fanteziile, asa ca nu i-am spus ca ratele nu prea stau in colivie. Oricum, presimt ca in timp, colivia aia o sa fie plina.

Domnul T. este, de loc, dintr-un sat catolic din judetul Neamt. Si in satul lui natal, la coltul ulitelor este amplasata cate o grota cu Maica Domnului la care se aduna lumea seara si se roaga. Pentru ca viata l-a adus pe Domnul T. intr-un loc in care in loc de grote in fata carora se roaga lumea, sunt carciumi in fata carora se aduna lumea ca sa bea, a pus piciorul in prag si a hotarat sa-si faca propria lui grota! In miniatura, ce-i drept.

Asa ca s-a pus pe treaba! In poza alaturata il puteti vedea pe Domnul T. cum mestereste de zor la viitoarea lui grota. Chestia aia de-o vedeti acolo o sa fie imbracata cu piatra de rau si lacuita ulterior, dupa care va pune o statuie cu Fecioara Maria in mijloc. Si asta nu este tot!!! A tras un fir special ca sa poate sa-i puna si luminite.




Isi doreste foarte mult ca umila lui casuta sa arate ca o casa de munte. Si gradina la fel. Asa ca, veti gasi in gradina Domnului T. tot felul de chestii specifice: brazi, tuia, bancute de lemn facute de el, put ornamental, multe pietre, chiar si radacini de copaci, iar pe alocuri gasiti si cate-o buturuga.

A avut o perioada in care culegea pietre. De peste tot. Are in curte pietre din centrul Bucurestiului, din Mogosoaia, din Pipera, din Titulescu, si cine mai stie de pe unde. Cum vedea una, oprea masina si o punea in portbagaj.

Momentan nu are decat 2 brazi, dar sunt convinsa ca o sa-si mai planteze cativa.  Oricum, brazii astia 2 sunt impodobiti in fiecare iarna.

Ca sa faci un put ornamental n-ai nevoie decat de putina imaginatie, partea de sus a unui put adevarat, o galeata goala de vopsea, un lant, 2 crengi de copac si niste pietre. Daca vrei sa fii si mai original, poti sa scrii pe galeata ceva. Domnul T., de exemplu, a scris cu verde "APA RECE".

Daca cumva, ai taiat crengile unui copac, nu le arunca pe foc! Fa-ti o bancuta. Gasesti tu 2 bucati de BCA pe care sa pui crengile. Plasticele alea colorate nu-s prioritare, dar daca vrei neaparat, iti da el. Are cateva sute. Nu stiu de unde, cum, ce.

 Piatra de pe casa este, fara dar si poate, lucrul de care este cel mai mandru Domnul T. Se lauda la toata lumea cum l-a costat pe el toata investita asta doar 200 de lei cu tot cu piatra, materiale, lac si mana de lucru. Mana de lucru a facut-o el iar materialele si lacul le-am cumparat eu. Asa ca pot sa spun cu mana pe inima ca a costat mai mult. Pe stalpul asta mai puteti vedea un cocos de fier de care atarna un alt cocos galben de lemn. Domnul T. spune ca cocosul galben este, de fapt, gaina si ca l-a cumparat ca sa aiba pereche. Si cine stie, poate ii face si niste oua. Cu albus de fier si galbenus de lemn, as spune eu.

 Chestia asta de lemn din continuarea stalpului nu stiu cum se numeste. Sau daca are vreo denumire. Cert este ca e facuta tot de Domnul T. Si a pus pe ea tot felul de floricele si chestii ornamentale cumparate de el la cel mai mic pret de pe piata sau capatate cine stie de pe unde. O sa vedeti pe acolo si niste steaguri. Nu se pierde nimic, totul are o utilitate. Chiar daca n-are!

Si cum mergea Domnul T. intr-o zi pe strazile Bucurestiului, a zarit din departare un grup de oameni, de la primarie, care taia un copac. A oprit masina, s-a dus la ei si i-a intrebat daca ii dau si lui niste buturugi. Si oamenii i-au dat iar Domnul T le-a pus in masina, dar nu inainte de a-i ruga sa i le taie in mod egal.

Sa nu credeti ca Domnul T. sta rau la partea de design interior. In primul rand, a aranjat o camera special pentru copilul meu. Exact langa a lui. Nu am copil, nici nu ma grabesc sa am si nici n-am cu cine sa fac. Dar el a facut o camera, asa, ca sa fie. Si n-are decat 2 camere si un living mare. Dormitorul lui si dormitorul copilului meu, care momentan este camera de oaspeti. Nu am facut poza. In schimb am facut poza camerei lui. Patul lui este, de fapt, un pat care initial era suprapus. L-a demontat, i-a mai taiat din picioare, l-a unit si iata!



Plus ca-si pune amprenta peste tot.

Vaca asta statea pe frigider dar Domnul T. s-a gandit ca ar arata mai bine pe usa de la intrare.

De ce sa lase un tablou in starea lui naturala, cu nunatele lui de maro, crem, galen, visiniu si rosu, cand merge atat de bine aplicata pe el o floricica crosetata cu roz si albastru?!






Am primit, acum ceva timp, o folie de abtibilduri cu mesaje eco. Am ajuns acasa, am lasat-o pe unde am apucat iar dimineata cand m-am trezit, folia era goala. Domnul T. a avut grija sa lipeasca cate un abtibild peste tot prin casa. Pe cabina de dus, pe frigider, deasupra chiuvetei, sub intrerupator, a intrat chiar si prin efractie in camera mea si mi-a lipit unul de laptop.

Apropo de chestii lipite, i-am spus Domnului T. ca am fost la Ikea, i-am spus ce am cumparat de pe acolo, si el, de curios ce e, m-a intrebat ce a cumparat si pesoana cu care am fost. Si persoana cu care fusesem isi cumparase, pe langa altele, un sticker de perete in forma de maci. Acum, sa va spun drept, Domnul T. habar n-avea cum aratau macii aia si putea sa se opreasca oricand in Ikea ca sa-i vada si sa-si cumpere, dar nu! El a preferat sa ma intrebe pe mine, aproape in fiecare zi, cand ii cumpar si lui maci din Ikea. Si ma bucur ca am facut-o pentru ca Domnul T. este foarte mandru de macii lui. Atat de mandru incat, odata, cand am vrut sa-i fac o poza, m-a pus sa-l astept pana ajunge langa maci.

Va las cu poza si va doresc o duminica frumoasa!

Pink Floyd, Archive, Anathema

Mi-am propus eu ca, in ceea ce priveste muzica, trebuie neaparat sa ajung sa vad in concert 3 trupe: Pink Floyd, Archive si Anathema.

Pe Anathema am bifat-o aseara! Un concert deosebit. Desi nu mai dormisem de mai bine de 48 de ore, nu am realizat cum au trecut 3 ore in care am stat in picioare. In rest, nu exista cuvinte care sa descrie fericirea pe care am simtit-o sa fiu acolo.

ANATHEMA! ANATHEMA! ANATHEMA!

Presupuneri

Sa presupunem ca sunt la serviciu. Si ca de dimineata, de cum ajung, sunt intampinata de catre un coleg cu bucurie maxima: "Vaiii, de cand nu te-am mai vazut!!! Am crezut ca nu mai lucrezi la noi!". Si eu sa zic: "Inca mai lucrez dar nu ne-am nimerit pe aceeasi tura".
Si sa presupunem ca mai tarziu, stau eu cumintica in birou si bate cineva la usa. Dupa ce bate, intra si spune: "Am venit sa te mai vad. Pot sa vin sa te mai vad din cand in cand, nu?". Da, era colegul de mai sus. Iar eu, sa presupunem, zic: "Desigur.". Dupa, sa presupunem ca pleaca si se intoarce peste 2 minute cu o cafea pe care nu ma lasa sa o refuz. Doar presupunem.
Si sa presupunem ca de fiecare data cand ies la tigara, vine si el dar nu sta langa mine. Se uita la mine de la distanta.
Si sa presupunem ca peste cateva ore mai ciocane odata la usa si-mi mai aduce o cafea. De data asta cu lapte. Presupunem, doar.
Si sa presupunem ca inainte de plecare are grija sa ma intrebe cand mai vin la munca. Si eu sa-i zic ca vineri, el sa se intristeze si sa ma intrebe cum lucrez luni, luni mai fiind el de serviciu.
Si sa mai presupunem ca imi cere si un numar de telefon ca sa fie sigur ca mai vorbim. Si ca de fiecare data cand ma joc cu cateii spune cu un mare oftat: "Daca eram si eu catel..."

Asadar, presupunand cele de mai sus, oare ce as putea presupune eu?

a) ca e indragostit de mine;
b) ca ii sunt draga ca si colega.

Doar presupunem...

Sanatosi sa fim!

Sambata, dupa ce am dormit doar 3 ore dupa 24 nedormite, m-am trezit, imbracat si plecat in oras. La micul dejun am servit o bere cu garnitura de expresso lung. Mai pe seara mi s-a facut foame si am ajuns la Mc, unde am mancat un dublu cheesburger cu cartofi prajiti si am baut o cola. Cina am servit-o in club, pana la 6 dimineata. Dupa toate astea, m-am trezit duminica la 10 si am plecat la drum cu masina, eu la volan. Si tot sambata pana duminica am fumat vreo 2 pachete si jumatate de tigari.

Fizic se pare ca-s sanatoasa daca organismul meu poate face fata unui asemenea tratament. Psihic, nu stiu, ma mai gandesc...

Si azi este luni si inca mi-e rau.

Geanta unei femei...

 ... este un izvor nesecat de chiloti lucruri utile.

Ai nevoie de un ruj, o crema, o perie de par, o clama, o esarfa, o foarfeca, o carioca, o oglinda, o carte, tampoane, absorbante, parfum, sticla goala, sticla plina, agenda, guma de mestecat, guma de sters, card de reducere la orice magazin vrei tu, sau, de ce nu, o surubelnita? Cere-i unei femei! Sigur va gasi in geanta ei magica obiectul mult dorit.

Mie mi-a zis cineva odata ca in geanta unei femei gasesti orice, numai ordine nu. Asa o fi.

Eu sunt o persoana de sex feminin atipica. Am geanta. Pardon! Am genti. Multe genti. Nu stiu cate, dar am peste "hm"zeci. Si din cauza ca nu mi se intampla sa merg 2 zile la rand cu aceeasi geanta, am la mine doar strictul necesar: ochelarii de vedere, portofelul, tigarile si telefoanele. Atat! Cum ar fi sa transfer dintr-o geanta in alta toate cele enumerate mai sus? La mine transferul asta dureaza cateva secunde si are loc, de cele mai multe ori, dimineata, inainte sa plec de acasa si dupa ce ma incalt. Iar eu dimineata ma trezesc cu 20 de minute inainte sa plec, motiv pentru care ajung unde am de ajuns si cam la o ora dupa ce am ajuns ma trezesc si eu. Ideea e ca mie-mi plac gentile! Am multe genti. Sunt printre accesoriile mele preferate. Am mai multe genti decat chiloti. Si cred ca domnii chiloti au pornit o revolutie impotriva gentilor sau, pur si simplu, au vrut sa-mi atraga atentia, pentru ca au intrat fraudulos intr-una dintre genti. Azi cand am scos portofelul din geanta, statea tantosa, prinsa de el, o pereche de chiloti. Nu stiu cum s-a intamplat. Cred ca aveam portofelul prin pat, si tot prin pat era si o pereche de chiloti iar dimineata, in adormirea mea, le-am luat pe amandoua.

Deci, daca cumva, vreodata, o femeie va scoate, langa voi la magazin, portofelul din geanta si de el va atarna o pereche de chiloti (curati), va rog sa n-o judecati prea aspru!

Back in business

Acu', dupa o perioada vara de pomina in care am constatat eronat ca "I have issues", ca "Ma fac eu mare", ca "VREAU!!! ACUM!!!", ca-s omul cu creta in buzunar care sta intr-un cerc si ca-s un "Cacat cu ochi", apogeul atingandu-l in momentul in care am dedus ca-s si proasta, m-am linistit.

E pe anotimpuri. Primavara sunt fericita, cea mai fericita. Vara sunt suparata pe viata. Da' suparata rau. Cred ca, de fapt, ma supara caldura. Toamna sunt linistita. Cea mai linistita! Iar iarna ma odihnesc.

Daca va uitati in urma pe highsictirel puteti observa asta.

Deci sunt ok! Asta in cazul in care se gandea cineva ca n-as fi.

Cateodata avem voie sa fim prosti...

Eu am voie, deci si voi...

Cateodata sunt atat de proasta incat nu-mi vine sa cred ca este vorba despre mine. Nu inteleg cum de incape atata prostie intr-un om atat de mic. Ar trebui sa am 5 m si 500 de kg ca sa pot sa fac fata unor asemenea prostii. Si pentru ca nu incape atata prostie pe cat vreau eu sa duc, explodez. Si explodez la figurat, pe gura. Scot toate prostiile pe care le am si astfel fac loc altora. Sunt o maestra in arta prostiei. As putea tine traininguri si discursuri motivationale, cu sali pline de oameni, 24/24, 7 zile din 7. Ar fi motivationale pentru ca oamenii ar fi motivati sa vada ca prostiile lor nu sunt chiar asa de mari in comparatie cu ale mele.

Acum pe bune! Uitandu-ma in spate, lucru pe care-l fac foarte rar si asta pentru ca mi-e frica, vad o mare dira de cacat imprastiat. Se mai intrevede pe alocuri cate un rahatel frumos, cu forma decenta, da'  am grija sa dau cu spatele si sa trec cu tractorul peste el.

Asa sunt eu! Nu am nimic concret, nimic palpabil, nimic facut pur si simplu. In momentele mele de luciditate maxima, tot prostii fac. Ca asa sunt eu. Cea mai mare proasta! Si daca tot sunt proasta, sa fiu pana la capat si sa va spun si voua.

Dar e ok, e bine sa mai fii si prost cateodata. Ca altfel ne-am plictisi si ne-am scalda in parfum de levantica in loc sa ne mocirlim in cacat. Care ar mai fi farmecul?