joi, 29 septembrie 2011

Old girl, new school

It's a fact...
Incepand de luni, 3.10.2011, incep scoala. Trebuie sa merg cu mama de manuta ca sa-mi cumpare rechizite, penar si ghiozdan. Sunt tareee entuziasmata!!!
Dupa multe, multe emotii, stres si saptamani petrecute invatand, am reusit!

Vi s-a intamplat vreodata sa fiti atat de emortionati incat sa vi se usuce gura, sa vi se inclesteze dintii si sa nu mai simtiti buzele cum vi se misca desi va auziti glasul?! Daca nu, va zic eu ca este un sentiment de cacat! Mi s-a intamplat la admitere, unde a trebuit sa stau in fata mai multor persoane si sa recit chestii. Examinatorii foarte simpatici, de altfel. Vazandu-ma cat sunt de emotionata, ca sa reuseasca sa ma faca sa nu ma mai gandesc ca sunt in fata lor, m-au pus sa inchid ochii si sa ma intorc cu spatele. M-au servit si cu un pahar de apa, dupa care m-au invitat sa-mi pun putina apa in pumn si sa ma stropesc cu ea pe fata ca sa-mi intru mai bine in rolul Anei Blandiana: "Iubesc ploile, iubesc cu patina ploile..." si fleosc, un pumn de apa pe fata!
Norocul meu a fost ca n-am stiut ca am admiterea in ziua aia si ca m-am dus nemachiata. Daca-mi dadeam cu apa pe fata si mi se intindea rimelul?!
M-am trezit dimineata, am tras niste blugi lalai pe mine, un pulover negru plin cu par de la Dili (mâţa mea), tenesi in picioare, parul valvoi, si am plecat la facultate ca sa aflu cand am admiterea. Admiterea o aveam incepand cu ora 10 iar eu ajunsesem la 9:53. Repertoriul l-am scris acolo pe o foaie A4. M-am chinuit putin pentru ca de mana scriu foarte urat.
Dupa ce m-am udat cu apa pe fata in timp ce recitam cu ochii inchisi si cu spatele la examinatori, am cantat. Bai, si ce frumos am cantat!!! Imi venea sa ma pup. Sa mentionez ca cu o zi inainte am plecat de la serviciu la ora 11:00 pentru ca aveam febra, muci si o voce de canal? Ei bine, nu se schimbase prea mult situatia la admitere. Da' am cantat frumoooos! Si ce frumooos am cantaaat!
Si dupa ce am cantaaaaaat, mi-au pus o melodie pe care sa dansez. Era un fel de cha-cha, lambada, latino, ceva pe acolo. Eu am dansat da' nu vreau sa-mi imaginez cum aratam.
Ideea e ca desi am recitat stand cu spatele la ei, desi a fost nevoie sa ma ud cu apa potabila ca sa intru in rolul femeii care iubeste ploile, desi la monolog am scos din buzunar un pachet de servetele in loc de bretele, desi la povestire am spus povestirea povestirii, m-au admis. Si-s bucuroasa ca au facut-o!

Si toata lumea-i bucuroasa cand sunt eu bucuroasa.

Multumesc mamei!

3 comentarii:

  1. Si fanilor tai nu multumesti?

    RăspundețiȘtergere
  2. no amu.. de cand ai alte activitati creative ai uitat de tot de highsictir. Reusisi sa inregistrezi ala? Eu nu l-am vazut ca eram ocupata cu securitatile :(

    RăspundețiȘtergere